A sorbi din ochi pe cineva

Cum mi-a venit ideea

Despre tema pe care v-o propun astăzi nu sunt prea multe de spus. Mi-am amintit cum învăţam proverbele în copilărie. Îmi imaginam acţiuni foarte concrete. Când auzeam expresia „vrabia mălai visează” îmi închipuiam o vrabie care stă bine mersi în cuibul ei tihnit şi începe să viseze frumos; şi ce poate fi mai frumos pentru o vrabie decât mălaiul? Fiind în căutare de teme noi prin care să îi stimulez pe copiii care frecventează Atelierul de Creativitate al Muzeului Ţăranului Român mi-a venit în minte gândul că un copil care nu a atins încă stadiul operaţiilor abstracte îşi apropriază conceptele şi sensul lor abstract imaginându-şi sau recurgând la operaţii şi acţiuni concrete.

Expresii exploatabile

Ce-ar fi, m-am întrebat, să le ofer copiilor o listă de expresii, dintre care unele sunt la origine proverbe sau zicători, şi să le sugerez să şi le imagineze fiecare în felul său? Am compus lista. „A călca pe cineva pe nervi”, „a plînge cu lacrimi de crocodil”, „a scoate pe cineva din pepeni”, „a fi în al noulea cer”, „ a privi ca viţelul la poarta nouă”, „a te uita ca pisica în calendar”, „a fi prost bâtă”, „a alerga cu sufletul la gură”, „a dormi somnul de veci”, „ a mânca pe inima goală”, „ a te îmbăta cu apă rece”, „a sta cu burta pe carte”, „a fi cu nervii praştie”, „ a te întinde mai mult decât îţi este plapuma”, „ a iubi pe cineva sau a ţine la ceva mai mult decât la ochii din cap”, „ a umbla brambura” sau „a umbla teleleu Tănase”, „ a visa cu ochii deschişi”, „ a te frământa”, „a fi ciuca bătăilor”, „a râde cu gura până la urechi”, „a avea mintea brici”, „ a avea noroc cu carul”, „a te făli”, „a cânta cuiva în strună”, „a îngrăşa porcul în ajun”, „a bate apa în piuă”, „a tăia frunză la câini”, „a bate şaua ca să priceapă iapa”, „ a lăsa ceva sau pe cineva de izbelişte”, „a lua partea leului”, „a prinde pe cineva cu mâţa în sac” (cu cioara vopsită), „a se umfla în pene”, „a umbla cu capul în nori”, „a-i fi frică şi de umbra sa”, „a băga mâna în foc pentru cineva”, „a avea ac de cojocul cuiva”, „a vorbi între patru ochi”, „a te da pe după cireş”, „a avea suflet de câine”, „a avea minte de găină”, „a se juca cu focul”, „a uita de la mână până la gură”, „a fi credincios ca un câine”, „a fi un papă-lapte”, „nevoia te învaţă”, „fratele la nevoie se cunoaşte” ş.a.m.d.

Expresii din lumea adolescenţilor

Listei de mai sus îi putem adăuga expresii care circulă foarte mult, uneori excesiv, printre adolescenţi. Exerciţiul pe care vi l-am propus poate fi făcut în familie. Pe adolescentul casei îl poate amuza, iar pe dumneavoastră vă va ajuta să îl înţelegeţi mai bine şi să pătrundeţi în lumea lui. Expresii ca „ a fi sau nu marfă”, „a fi cool”, „ a fi naşpa”, „a fi beton”, „a fi dus cu capul” (variantă recentă pentru „a fi dus cu pluta”) ş.a.m.d. se vor clarifica mai bine şi în mintea lui.

Ce se câştigă?

După cum v-aţi dat deja seama, prin acest exerciţiu copilul învaţă cuvinte şi expresii noi şi îşi imaginează pornind de la ele scene, acţiuni care îi dezvoltă imaginaţia. Desenele lui pot fi arhivate în familie şi peste nişte ani va putea să îşi amintească felul în care a învăţat primele expresii culte din limba română. Educatorii pot sugera o astfel de temă copiilor de gradiniţă, iar învăţătorii copiilor de şcoală. Ar putea ieşi expoziţii originale care ar depăşi prin calitatea lor eternele planşe anodine care populează cabinetele de limba română.

Desenele

Am ales din varietatea desenelor care ilustrează expresii pe acelea care pun în scenă expresia „a sorbi din ochi pe cineva”. Este foarte generoasă din punct de vedere imaginativ şi, un lucru foarte important, este o expresie verbală afectivă. Copilul îşi poate conştientiza în acest mod sentimentele. Din acelaşi registru fac parte şi „a fi îndrăgostit lulea” sau „a fi îndrăgostit până peste cap”, „a face cuiva ochi dulci”. La început copiii păreau amuzaţi şi vădit puşi în dificultate. După ce au depăşit momentul surprizei şi-au dat întreaga măsură a imaginaţiei lor cu adevărat debordante. Când am analizat la sfârşit desenele nu mi-a mai rămas decât să mă mir, la rândul meu, de ce poate oferi o minte de copil încă pură, naturală, neşablonizată.