luni, 4 aprilie 2011
Sfantul Dimitrie Basarabov - primul meu prieten din cer
"Ce frumoasa este ortodoxia!
Ce fericiti trebuie sa fim noi crestinii ortodocsi!"
Ma numesc M.P., din Bucuresti, si doresc sa marturisesc despre minuni facute mie de catre Dumnezeu prin Sfantul Dimitrie Basarabov, primul meu prieten din cer.
Am fost botezata in credinta noastra stramoseasca ortodoxa si ii dau slava Domnului pentru asta.
Educatia religioasa insa nu a fost asa cum ar fi trebuit, din pacate, insa Domnul nu m-a lasat.
In anii studentiei in Bucuresti nu am calcat deloc in nicio biserica, asta inainte de 1990.
Dupa, prin 1992-1993, am intrat prima data in Catedrala Patriarhala, unde se afla Sfantul Dimitrie Basarabov. M-a impresionat foarte mult si vazand ca oamenii merg la Sfantul Dimitrie m-am asezat la rand sa ma inchin...viata mea fara Dumnezeu de dinainte m-a oprit sa ma apropii de sfantul...ma luase o stare de rau, nu ma puteam apropia...insa am insistat sa ma apropii si am sarutat moastele. Din acel moment am simtit ca sfantul meu drag ma iubeste...eu fiind un copil mai putin dorit si iubit de parinti.
In perioada aceea aveam unul din copii la cresa si il duceam in brate circa 15 minute de mers, pe o conformatie fizica de lumbago...aveam dureri mari, cred ca au durat aproape un an.
Placandu-mi foarte mult biserica am revenit si am cautat un parinte sa ma spovedesc. Domnul mi-a implinit dorinta si aici mi-am lasat pacatele si tot aici m-am bucurat de prima sfanta impartasanie de dupa sfantul botez, la varsta de 33 ani. Au urmat bucurii peste bucurii, slujbe, hramuri...Nici nu am observat ca eu nu mai aveam dureri. Baiatul cel mic ( sunt mama a 2 baieti) a fost ales paraclisier in sfantul altar si cativa ani a slujit alaturi de parintele patriarh, episcopi si ceilalti parinti. Insa ceva s-a intamplat si el nu a mai vrut sa mearga si am fost nevoita sa ma retrag in parohie, unde incepuse sa se construiasca biserica. Am lipsit de la sfantul Dimitrie vreo 3 ani...timp in care am avut o cadere spirituala pe fondul unor neajunsuri (de fapt, necredinta) dar si boala mea, durerile de spate, revenise cu riscul unei operatii.
Dumnezeu care vine cu noi si in iad ca sa ne lumineze si sa ne mantuiasca, mi-a intins mana si m-a ridicat. Am inteles atunci cat de mult m-am lipsit eu de ajutorul Lui si a sfantului Dimitrie.
Au trecut 2 ani de la revenirea la sfantul Dimitrie si pot sa marturisesc ca durerile au disparut, starea sanatatii s-a ameliorat foarte bine. La aceasta au contribuit fara indoiala si tainele bisericii noastre la care am participat cu mai multa ravna.
Sfantul Ignatie Briancianinov spune ca daca auzim de un sfant, sau ne inchinam lui, sau citim despre el cate ceva, din acel moment acel sfant se roaga pentru noi. Asta am simtit cu Sfantul Dimitrie Basarabov, primul meu prieten din cer, care s-a rugat la Domnul pentru sanatatea si mantuirea mea si a celor dragi mie.
"Intru tine Parinte, cu osardie s-a mantuit, cel dupa chip, ca luand crucea ai urmat lui Hristos si lucrand ai invatat sa nu se uite la trup caci este trecator, ci sa poarte grija de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta si cu ingerii se bucura, Prea Cuvioase Dimitrie, duhul tau".
Slava Tie Doamne intru sfintii Tai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu