Moş Nicolae, Moş Crăciun: biografii comune

(Articol apărut în ultimul număr al revistei Cultura). Cine este Moş Nicolae? Dar Moş Crăciun? Răspunsul nu este atât de simplu pe cât pare. Depinde cine răspunde la aceste întrebări şi în ce context narativ-pragmatic sunt puse. Ipostaza cercetătorului, preocupat de tradiţiile româneşti şi universale, este, vrând-nevrând, wittgensteiniană: semnificaţia cuvântului „Moş Nicolae/Moş Crăciun“ este dată de regula lui de folosire. De contextul pragmatic în care a fost învăţat şi este folosit. În descrierea biografiei intelectuale a lui Moş Nicolae o să am drept călăuze două cărţi: Lecţii despre calendar (Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2005) de Otilia Hedeşan şi Ghidul sărbătorilor româneşti (Editura Humanitas, Bucureşti, 1998) de Irina Nicolau. Pentru creştinii ortodocşi, Moş Nicolae este, de fapt, Sfântul Ierarh Nicolae, care a trăit în secolul patru, în timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximilian. Sfântul Nicolae a participat la primul sinod ecumenic (din 325 e.n.) şi i s-a opus ereticului Arie. În timpul vieţii, s-a remarcat prin multe virtuţi, milostenia fiind una dintre ele. Ţăranul român avea mare evlavie faţă de el, zugrăvindu-l în icoane. Icoanele pe sticlă dau şi astăzi mărturie despre asta. Ţăranul român a simţit nevoia să îi creeze sfântului ierarh din cetatea Lichiei o biografie alternativă celei păstrate în Tradiţia Bisericii şi consemnată în literatura hagiografică (Vieţile sfinţilor, Proloagele). E de înţeles. Cărţile erau puţine. Cultura lui era una orală. Se întorcea duminica de la biserică, păstrând în inima lui cuvintele şi ideile primite la predică. Elemente de teologie pe care imaginaţia sa debordantă le reasambla, le amplifica descoperind noi dimensiuni mitice. Pentru el, începusem să vă spun, Sfântul Nicolae (Sânicoară) era al doilea sfânt creat de Dumnezeu. El stătea în stânga Lui. A fost misionat să păzească soarele, nu cumva ca acesta să fugă de pe cer. Soarele vede zilnic multe şi nu toate bune. De două ori pe an, primăvara şi iarna, se scârbeşte atât de tare, încât Sfântul Teodor – Sântoader, cum era numit în popor – e trimis pe bolta cerească să îl aducă la ordine. Iarna, Sfântul Nicolae preia această sarcină destul de dificilă. Ţăranii nu erau familiarizaţi cu imaginea actuală a lui Moş Nicolae. Moşul nu venea în mod ritualic o dată pe an şi nu aducea cadouri. Acest arhetip cultural a apărut în Occident şi a fost preluat ulterior de mentalitatea citadină, fiind în cele din urmă acceptat şi la noi, mai întâi în rândul orăşenilor, apoi la sate. Arhetipul are mai multe straturi: credinţe şi tradiţii difuzate din mai multe centre culturale, simbolice, şi sedimentate în timp. Nucleul lui iniţial era însă, incontestabil, unul creştin. Acum vom încerca să răspundem la câteva întrebări care vor pune în lumină diversele aspecte ale acestui fapt social total numit convenţional „Moş Nicolae/Crăciun“. Când a apărut ideea că Moş Nicolae vine dintr-un spaţiu sacru şi/sau mitic şi că muritorii de rând trebuie să îl aştepte (într-o stare interioară numinoasă în care „mysterium tremendum“ se împleteşte cu „mysterium fascinans“, teama se conjugă cu atracţia irepresibilă)? Dar ideea că moşul aduce copiilor cadouri? Prin secolul XVII olandezii din Amsterdam îl aşteptau pe 5 decembrie, în portul oraşului, pe Sinter Niklaas – Sfântul Nicolae. Atmosfera era de basm: Sfântul Nicolae descindea în oraşul luminat abundent, dintr-o corabie. În secolul XVIII, pe acest fundal mitic se suprapune un element inedit: Sfântul Nicolae vine o dată pe an, călare pe un cal alb, cu cadouri pentru copiii cuminţi. În Ţările de Jos exista credinţa că Sinter Niklaas locuieşte în Spania într-un castel. Tot timpul scrie într-o carte voluminoasă, învelită în coperte roşii faptele copiilor. La sfârşitul anului, două săptămâni colindă lumea şi le oferă copiilor rodul faptelor lor: unora le împarte cadouri, altora nuieluşe. Are un ajutor: pe Zwarte Piet, cel tuciuriu la chip.

Mai târziu, credinţa în Sfântul Nicolae a ajuns în America, prin olandezii şi nemţii care au emigrat în Lumea Nouă. Aici, în timp, Sinter Niklaas avea să se transforme – prin influenţa englezilor – în Santa Klaus. Un Santa Klaus care în ciuda numelui nu mai păstra nimic din atributele şi simbolurile sacre ale lui Sinter Niklaas: nu mai avea mitră episcopală, nici cârjă. Nicio legătură cu biografia sfântului ale cărui moaşte se găsesc la Bari. Aşa se explică faptul că am început să vorbim despre Moş Nicolae şi am ajuns la Moş Crăciun. Unde dai şi unde crapă? Moş Crăciun devine, astfel, un „avatar” al lui Moş Nicolae. În 1822 are loc penultimul act al acestui proces cultural de desacralizare, de laicizare a Sfântului Nicolae, metamorfozat peste noapte în Moş Crăciun. Un poet, Clement Moore, compune spre amuzamentul copiilor o poezie în care Moş Crăciun vine în noaptea Crăciunului din ţinuturile nordice într-o sanie trasă de reni, pătrunde în case şi lasă în şosete şi ghetuţe cadouri. Acest portret robot al lui Moş Crăciun va fi acceptat mai întâi în America, iar mai târziu în întreaga Europă. La succesul său fulminant întâmplat în parametrii culturii populare vor contribui din plin ilustratorii din presa vremii.

În 1930, firma Coca-Cola şi-l apropriază, desăvârşindu-i portretul prin câteva tuşe: pensionarul rumen în obraji şi pântecos, ochelarist, poartă o haină roşie, tivită cu alb, e încălţat în cizme negre şi emană prin toţi porii – acoperiţi în bună parte de mustaţa dalbă şi înfoiată şi barba hirsută – o bună dispoziţie contagioasă, ecumenică. Coborât din tărâmul mitic, din illo tempore, Moş Crăciun avea să fie recalificat profesional în sfera mult mai concretă a economicului ca agent de vânzări, brand al produselor Coca-Cola. Să ne mai mirăm că acum, la sfârşitul lui 2014, conduce caravana Coca-Cola în România? Între timp, Zwarte Piet a fost şi el dat uitării. În locul lui au apărut Crăciuniţele. Capitalul simbolic al lui Moş Crăciun trebuia pus în relaţie cu specularea energiei libidinale a cumpărătorilor, pentru a asigura creşterea vânzărilor la orice produs (în zilele noastre postmoderne, postrevoluţionare, post-istorice, Moş Crăciun este singurul agent de vânzări capabil să vândă orice produs). Schema este (stră) veche şi îl are ca iniţiator pe Edward Bernays, nepotul lui Sigmund Freud; cel care a pus la lucru marile descoperiri ale medicului vienez privind mecanismele manipulării maselor. Dar despre Bernays vom aduce vorba pe larg într-un articol viitor.

Până atunci, să ne bucurăm, cum putem, de sărbătoarea Crăciunului, de momentul istoric şi nu doar, când Cel de necuprins făcutu-s-a Om pentru noi, oamenii. (Ciprian Voicilă)

Ciprian Voicila: Ce cred copiii despre Mos Nicolae si Mos Craciun?

Sambata ies din carcasa mea de om matur si ma intorc in Taramul Posibilului. Lumea maturilor este condusa de principiul realitatii si de ideologia realismului. Aici ai realitate cata vrei. Ai eficienta. Si mai ales, ai exactitate. Lumea de semnificatii a copilului este radical diferita. Ceea ce noua, maturilor, ne pare a fi un scaun, pentru copil poate fi un castel, o fiinta fantastica pe patru picioare, o masina de teren s.a.m.d. Intalnirea cu un copil iti revigoreaza sufletul, iti spala mintea de universul explicatiilor stereotipe, adevarate, dar moarte. Sambata de sambata ma intalnesc, o ora, cu mai multi copii. Sunt copiii care vin la Atelierul de Creativitate, organizat de Radio Itsy Bitsy. Facem un soi de comert: eu le livrez povesti de mult uitate, ascunse prin hartoagele prafuite din biblioteca, le provoc imaginatia prin fel de fel de teme insolite. Ei ma ajuta sa imi lamuresc dilemele pe care le port in mine din copilarie si care atarna greu. Ca un sac doldora de jucarii. Stiind ca saptamana viitoare va veni iarasi Mos Nicolae, negresit, le-am lansat niste intrebari care de ani buni nu-mi dau pace: unde locuieste Mos Nicolae? Dar Mos Craciun? De ce aduc, ambii, cadouri? De ce sunt amandoi mosi, n-ar putea fi macar unul mai tanar? Cat de cuminti trebuie sa fim ca sa primim cadouri? Si trebuie sa fim cuminti tot timpul? Cum de reusesc sa aduca mult-asteptatele cadouri tuturor copiilor, intr-o singura noapte? Nu obosesc? Dar sa o luam pe rand… Eu: Unde credeti voi ca locuieste Mos Nicolae? Dragos Frasineanu (5 ani): Locuieste in pamant. Intr-o groapa. Eu: Pai, nu ii e frig? Dragos: Nu, pentru ca are niste lemne acolo. Si are o usita acolo, care este soba. Locuieste langa casa lui Mos Craciun. Teodora Mihoci (6 ani): Mos Nicolae locuieste un pic mai departe de Mos Craciun. Pentru ca sunt separati de anotimpuri, toamna vine Mos Nicolae si iarna vine Mos Craciun. Numai in anotimpurile friguroase vin. Vara nu vin, ca e prea cald pentru ei. Doar Mos Craciun locuieste la Polul Nord. Mos Nicolae locuieste intr-un loc pe care nu il stim. Ioan Izak (5 ani): Poate Mos Nicolae locuieste pe blocuri. Dragos Frasineanu intervine: Sau poate locuieste intr-o pestera. Dragos Frasineanu intervine: Sau poate locuieste intr-o pestera. Maria Izak (8 ani): Mos Nicolae locuieste intr-un iglu, langa Mos Craciun. Eu: Dar cine este Mos Nicolae? Ioan Izak: Mos Nicolae e Sfantul Nicolae. Traieste cred ca in cer, adica un pic mai jos decat Dumnezeu, nu chiar in spatiu. Eu: Cum credeti voi ca poate sa aduca jucariile cei doi mosi la atat de multi copii - ganditi-va ca primesc jucarii copiii din intreaga lume? Nu obosesc? Si cum de nu ii putem vedea? Cand ne trezim dimineata vedem doar jucariile. Mosii au disparut fara urma. Alma Maria Florea (5 ani): Mos Craciun cumpara din magazine jucarii. Daca avem prea multe jucarii de la Mos Craciun, nu este bine pentru ca ni se umple casa de jucarii. Ioan Izak intervine: El este invizibil. Se duce in magazine fara sa plateasca. Mos Craciun face bani, le da spiridusilor, spiridusii se duc la magazin, dau banii invizibili. De Craciun spiridusii il ajuta pe Mos Craciun, le baga (pe jucarii) in cutii. Mos Craciun lasa sania pe bloc sau pe casa. Intra pe geam, zboara ca Spider-Man. Se face invizibil. Intra pe geam, lasa cadourile si dup-aia dispare. Maria Izak: Eu cred ca spiridusii intra in case ca sunt mai mici, se fac invizibili si intra in case. Ioan Izak: Mos Craciun nu oboseste, ca sta pe sanie. Vlad Cristescu il aproba: Nu oboseste, ca mos Craciun sta pe sanie. Intervine Alma: El (Mos Craciun) se transforma daca are bagheta. Eu: Dar ce credeti voi ca mananca Mos Nicolae si Mos Craciun? Dragos Frasineanu: Mos Nicolae si Mos Craciun mananca zapada. Ioan Izak intervine: Sau pesti. Dragos Frasineanu intervine: Sau foci. Eu cred ca amandoi aduc iarna. Ioan Izak intervine: Eu cred ca de la iarna se fac amandoi batrani. Dragos Frasineanu: Eu cred ca au trait prea mult timp, de aia au devenit batrani. La fel ca tine (adica la fel ca mine. Te pomenesti ca in ochii lor sunt un batran! Am mai aflat ceva interesant de la ei!) Eu: Dar ati fost cuminti ca sa primiti jucarii de la Mos Nicolae? Alma Maria: Eu toti anii astia am fost cuminte. Eu o sa fiu mereu cuminte. Eu: Dar stiti ca Mos Nicolae mai aduce si cate o nuielusa? Maria Izak: Aduce nuielusa lu cei rai. Am vrut sa-i fiu si eu util lui Mos Nicolae. Am luat un pix, o coala si am inceput sa notez ce cadouri asteapta partenerii mei de dileme si dialog de la Mos Nicolae. A reiesit ca: Daria Zamfir (7 ani) vrea o papusa Monster High - dar nu e prea urata?, zic. Nu, zice, am acasa tot setul; Alma vrea un ursulet simplu, cat se poate de simplu, Winnie, dar si un ponei care vorbeste; il cheama Rosa; Ioan vrea testoase Ninja, dar si monstruleti mici, seria 3 de gunoi (le mai zice Mizerabili sau Deseuri); El s-ar multumi si cu un zombie pe care il tragi de maini si ii iese creierul; Dragos vrea un aparat care face inghetata adevarata - dar nu facem rosu in gat, daca mancam iarna inghetata?, zic. Nu, zice, pentru ca exista si inghetata calda. Maria vrea muuuulta ciocolata si un Pet Shop, adica animalute mici care dau din cap. Teodora vrea fetita din filmele de pe Minimax si un Pet Shop cu animalute mici. Vlad vrea 2 jocuri si un set de tren, cu baterie. Diana Maria Cretu (4 ani) vrea „o pisicuta care o cheama Daisy, am vazut-o eu pe o carticica”. (Ciprian Voicila)

Ce cred copiii mei de la cursul de creativitate- inițiat de Radio Itsy Bitsy- despre Moș Crăciun

De ce Moș Crăciun vine numai noaptea? Pentru că nimeni nu are voie să-l vadă pentru că e foarte important: îi face pe copii fericiți. (Ioana Oprea, 5 ani) Că așa este normal. (Rareș Bogdan) De ce Moș Crăciun e un moș? Nu ar putea fi mai tânăr? A fost mult timp tânăr, nu a reușit să reziste tânăr pentru că a obosit. A stat toată ziua tânăr. (Tudor Ștefan, 5 ani) A îmbătrânit pentru că a venit la mulți copii. (Patricia Bârsanu, 5 ani) Pentru că a îmbătrânit, oamenii îmbătrânesc cu toții. (Antonia) El este moș deoarece vine de foarte mult timp deci este bătrân. (Alexia Dumitrescu) De ce poartă Moș Crăciun o barbă așa de mare? N-are timp să și-o taie fiindcă trebuie să facă multe cadouri pentru copii (Ioana Oprea) Are barba mare fiindcă n-are timp să și-o taie că trebuie să se uite pe calculator unde locuiesc copiii. (Tudor Ștefan) Pentru că la Polul Nord nu există electricitate și nu poate porni mașina de ras. (Alexa Petrovski) Pentru că a îmbătrânit și nu s-a mai tuns pentru că așa a vrut el. (Rareș Bogdan) Nu își tunde barba pentru a-l recunoaște copiii. (Alexia Dumitrescu) De ce se îmbracă Moș Crăciun întotdeauna în roșu? El se îmbracă mereu în roșu fiindcă este culoarea sângelui Domnului. (Letiția Popescu) Ca să îl cunoască oamenii. Altfel s-ar întreba dacă s-a schimbat Moș-Crăciunul. (Antonia) De ce Moș Crăciun vine doar o dată pe an? Nu ar putea veni în fiecare zi? Pentru că dacă ar veni în fiecare zi ar aduce prea multe cadouri, copiii s-ar plictisi, nu ar mai avea rost și Moș Crăciun ar obosi. (Rareș Bogdan)