miercuri, 15 iunie 2011

O noua marturie despre minunile Sfantului Nectarie



Incep si eu prin a da slava lui Dumnezeu pentru toate si in special prin a-I multumi pentru salvarea minunata dintr-o boala cumplita prin care mi-a fost ingaduit sa trec la varsta de 34 de ani,in 2006.
Boala s-a declansat in ultimul trimestru al celei de-a doua sarcini prin aparitia unui ganglion supraclavicular care, in timp, s-a divizat. Dupa nasterea mult doritei fetite (eu mai avand un baietel de 3 ani) am inceput investigatiile medicale care se impuneau si am aflat cu multa durere ca boala mea era de natura canceroasa. Am fost diagnosticata cu limfom Hodgkin faza 2A, care in principiu nu este operabil, el tratandu-se prin chimio si radioterapie. Dupa o perioada de framantari intense si multe intrebari fara raspuns, la vremea respectiva, am trecut la faza de acceptare a bolii si am inceput chimioterapia la mine in judet. A urmat apoi radioterapia care se impunea,la Cluj,in urma careia speram ca si cel din urma ganglion sa dispara. O perioada (cam 3 luni) boala a stagnat, dupa care a recidivat si cosmarul a reinceput. Spre deosebire de prima faza a bolii, acum devenise mult mai agresiva si mult mai greu de tinut sub control; nu mai vorbesc de toate temerile mele, de disperarea care ma cuprindea si de gandurile chinuitoare care ma stapaneau si care nu ma lasau sa dorm. Cert este ca mi-a fost foarte greu sa depasesc momentul, dar gandul ca-mi va creste"alta'copiii m-a facut sa ma incrancenez si m-a mobilizat sa lupt mai departe.
Asa cum spuneam, boala avansase si se impunea un transplant medular(sau un autotransplant, daca era posibil). Din fericire, dosarul mi-a fost aprobat la spitalul Fundeni din Bucuresti unde am intrat in tratamentul premergator transplantului. Dar Dumnezeu a ingaduit din nou sa ma treaca prin focul marilor incercari a.i. nu reuseam sa intru in transplant din cauza ca boala nu mai raspundea la tratament. Doctorii chiar imi dadusera drumul la "vatra"(dupa ce au epuizat tot protocolul de tratament, vizibil uimiti si recunoscandu-si neputinta cu privire la evolutia bolii mele (eram un caz pierdut).
In Bucuresti am o prietena draga mie (Dumnezeu s-o miluiasca) care mi-a purtat de grija ca o sora. Prin ea l-am cunoscut si pe Sfantul Nectarie de la Manastirea Radu Voda, cu ale carui rugaciuni m-am intarit si mi-am hranit sufletul pentru lupta cea mare si grea. Iata ca prin rugaciunile Maicii Domnului(protectoarea fetitei mele) si ale acestui mare Sfant, Dumnezeu s-a milostivit, boala a stagnat si am reusit sa fac mult doritul autotransplant care a decurs foarte bine. Vreau sa precizez ca in acea perioada am simtit mai mult ca niciodata puterea rugaciunii celor ce si-au jertfit din timpul lor pentru mine- Dumnezeu sa-i rasplateasca! Au recut doi ani si jumatate, cu sanatate si multumesc Domnului pentru ca mi-a dat sansa sa-mi cresc copilasii alaturi de sotul meu.

Angela M.

2 comentarii:

  1. Pentru rugaciunile sfantului Nectarie,Doamne IIsuse Hristoase,fiul lui Dumnezeu,miluieste ne pre noi!Amin.

    RăspundețiȘtergere