Sfinţii închisorilor şi moaştele lor

Serile de sfinţenie pe care Danion Vasile şi Ciprian Voicilă, împreună cu preotul Vasile Fodoruţ, au continuat marţi seara, 19 noiembrie, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Baia Mare, în organizarea Asociaţiei Filantropice "Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul" din Baia Mare (pr. Vasile Fodoruţ) şi Gazeta de Maramureş (Ioana Lucăcel şi Mircea Crişan). Alături de simpozionul de duminică, de la Catedrala Episcopală "Sfânta Treime", şi de conferinţa de la Sighetu Marmaţiei, de luni după-amiază, şi seara de marţi din Baia Mare a fost una de excepţie. Cei prezenţi au aflat despre sfinţii şi mărturisitorii din închisorile comuniste, despre Sfântul maramureşean Iov din Uglea, au vizionat un film despre moaştele de la Aiud, în care explicaţiile despre cumplitele chinuri la care au fost supuşi deţinuţii le-a dat părintele Augustin de la schitul din Aiud. Cei prezenţi au avut ocazia să îl urmărească, prin intermediul unei filmări, pe ÎPS Arhiepiscop Justinian al Maramureşului vorbind despre sfinţenia pe care cei curaţi din închisorile comuniste au obţinut-o prin martirajul lor. Credincioşii au avut ocazia să se închine la sfintele moaşte ale acestor mari sfinţi făcători de minuni. La întâlnirea cu Sfinţii Închisorilor, reprezentaţi marţi seara, prin sfintele lor moaşte, izvorâtoare de mir, au venit mulţi credincioşi, care, cu răsuflarea tăiată, au ascultat despre mărturiile pe care aceşti români adevăraţi le-au dat prin jertfa lor. Ei au devenit sfinţi prin iubirea faţă de prigonitorii lor, prin jertfirea lor întru Hristos Domnul, prin moartea mucenicească sosită în cele mai cumplite prigoniri, schingiuri şi batjocuri, îndurate până la limita suportabilităţii. Rugăciunile lor continue de zi şi noapte, Rugăciunea lui Iisus, au fost sprijinul lor continuu. Rugile lor către Iisus Hristos Domnul au fost neîncetate, prin aceasta ei transformând camerele închisorilor în adevărate chilii. Deţinuţii închisorilor comuniste au fost nişte mărturisitori, a spus Ciprian Voicilă, psihosociolog la Muzeul Ţăranului Român. Plaga din cei 70 de ani de teroare comunistă a fost mai ales duhovnicească. Moaştele lor izvorăsc mir, ceea ce înseamnă că valorile în care au crezut sunt valabile. Ei au făcut parte dintr-o generaţie care a gândit şi a trăit româneşte. S-a vorbit de părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, de specialistul în fizică nucleară George Manu. Principala lor virtute a fost puterea extraordinară primită de la Dumnezeu şi cultivată de ei de a înfrunta răul din lume, puterea de a fi în permanentă comuniune cu Dumnezeu şi de a lua atitudine. Vremea sfinţeniei şi a mărturisirii nu a trecut încă. Mulţi dintre prigonitori au rămas la locurile lor. Prigoniţii strigă la noi să mergem pe urmele lor. Noi nu suntem aici să facem spectacol. Măcar unul dintre cei din sală să îşi schimbe viaţa şi nu am venit degeaba, a spus teologul Danion Vasile, care a oferit apoi un superb recital din poezia mai puţin cunoscută a închisorilor. Toţi cei prezenţi au trăit bucuria închinării la sfintele moaşte, două dintre ele fiind izvorâtoare de mir şi frumos mirositoare chiar în momentul în care credincioşii se aflau în sală. Sursa aici.

CONFERINTA - Exemplul de credinta si de patriotism al sfintilor inchisorilor comuniste, evocat in Baia Mare

Au fost dispretuiti, batjocoriti si chiar torturati, dar n-au cedat in lupta lor pentru apararea neamului si valorilor crestine, chiar daca in cele din urma unii au platit cu viata. Calauziti in jertfelnicia lor de iubirea pentru Dumnezeu si dragostea de neamul romanesc, Sfintii inchisorilor comuniste au devenit adevarate modele demne de urmat in aceste vremuri tulburi. Amintirea lor a fost readusa in atentia celor prezenti ieri, 17 noiembrie, in Catedrala Episcopala „Sfanta Treime” din Baia Mare, in cadrul simpozionului referitor la rezistenta anticomunista. „Cred intr-unul Dumnezeu, Tatal ziditorul, dar mai cred si-n neamul meu, infratit cu dorul. Cred in sfinti, dar si-n voinici, cred in flori si-n cremeni, caci tacutii mucenici cu haiducii-s gemeni”, e „crezul” izvorat din zbuciumul sufletesc al poetului Radu Gyr, trecut prin teroarea temnitelor comuniste. Acelasi crez l-au purtat in inimile lor si ceilalti mucenici si marturisitori din inchisorile comuniste. Au avut taria sa lupte pana la final, ajungand in cele din urma biruitori. Chiar daca au existat si „caderi” in urma presiunilor fizice si psihice prin care au trecut in temnitele comuniste, au stiut sa se ridice si sa nu renunte la idealurile lor. In timp ce unora dintre noi a ajuns sa „ne fie rusine chiar si sa recunoastem ca suntem romani”, Sfintii inchisorilor comuniste nu s-au lepadat de adevaratele valori: iubirea de neamul romanesc si dragostea de Dumnezeu. Memoria Sfintilor din inchisorile comuniste romanesti a fost reinviata aseara, 17 noiembrie, in Catedrala Episcopala „Sfanta Treime” din Baia Mare acolo unde numerosi credinciosi s-au adunat pentru a-i cinsti asa cum se cuvine pe „noii marturisitori si mucenici romani”. „Noi traim niste vremuri in care sub diferite influente a ajuns sa ne fie teama sa mai recunoastem ca suntem romani, nicidecum nationalisti. A fi nationalist, adica a-ti iubi neamul din care te tragi, a devenit un cuvant de rusine, un soi de plaga. Sfintii inchisorilor, elita acestui neam care a fost decimata, distrusa in temnitele comuniste timp de 40 de ani, nu doar ca nu se rusinau de faptul ca sunt romani, ci o spuneau cu glas tare”, a aratat sociologul Ciprian Voicila. Credinta in Hristos a fost cea care le-a dat forta celor din inchisorile comuniste sa nu cedeze. Celula in care au fost inchisi au transformat-o de multe ori intr-o chilie, iar temnita „in manastire”. Multi dintre monahii ortodocsi care au trecut prin inchisorile comuniste marturiseau ulterior ca acele trairi duhovnicesti profunde din temnitele comuniste nu le-au mai intalnit in libertate. „Atunci cand vorbim despre inchisoare sau ne gandim la o inchisoare, probabil avem aceasta idee de suferinta, de groaza a atmosferei care era acolo, dar citind marturiile lor vedem ca toata suferinta si tortura fizica sau psihica la care au fost supusi au transformat-o intr-o perspectiva crestina. Am vazut ca isi aveau idealurile specifice varstei lor, vedem ca celule inchisorii i-au inteleptit si i-au facut sa treaca peste toate greutatile pe care le-au intampinat pentru ca au avut aceasta putere a Duhului pentru ca ei au trait in Hristos si s-au lasat traiti de catre El”, a spus preotul Cristian Stefan, consilierul cultural al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului. In cadrul simpozionului, desfasurat chiar in ziua in care s-au implinit 50 de ani de la plecarea muceniceasca la ceruri a parintelui Daniil Tudor, au fost evocate mai multe figuri ale celor care au dus o viata plina de sfintenie: parintele Justin Parvu, parintele Arsenie Boca si parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa. „Intr-adevar, acesti dispretuiti, acesti paria, calcati in picioare, batjocoriti, infometati in fel si chip, au ajuns in imparatia cerurilor si se roaga lui Dumnezeu pentru noi. Parintele Gheorghe Calciu la un moment dat era numit parazit. In blocul in care locuia, scria la avizier, se pusese un anunt: «sa scapam de parazit», pentru ca iubind adevarul, acesti eroi ai credintei erau considerati de trepadusii vremii lor, paraziti. Tot parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa a spus un cuvant profetic: or sa se bata cu noi si morti, dar noi vom fi alaturi de voi si va vom apara si morti vom izbandi. Ei bine, parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa a vrut ca noi, sa marturisim despre ei, parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa ne indeamna sa purtam in sufletele noastre marturia lor, si in momentul in care noi ii purtam in inimile noastre, ei au biruit”, a punctat teologul Danion Vasile. Lectia pe care credinciosii trebuie sa si-o atribuie e asa cum spunea teologul Danion Vasile, ca „vietuind in Hristos, buturuga mica rastoarna carul mare”. Chiar daca n-au fost deocamdata canonizati, sfintenia mucenicilor din inchisorile comuniste a ajuns sa fie recunoscuta de foarte multi credinciosi, mai ales ca marturie stau si numeroasele minuni care se intampla la raclele cu sfintele lor moaste. Evenimentele dedicate „sfintilor inchisorilor” vor continua si in aceasta saptamana. Astfel, marti, 19 noiembrie, de la ora 18.00, la Casa de Cultura se va discuta despre Sfantul Iov de Uglea, iar miercuri, 20 noiembrie, de la ora 18.00 la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”, tema conferintei va fi „Din temnite spre sinaxare. De la Valeriu Gafencu la parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa”. Vedeti video : aici.

Interviu cu Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa despre ecumenism, masonerie si alte realitati actuale, care ne privesc direct

Dosar despre Parintele Marturisitor Gheorghe Calciu Dumitreasa

Ioan Ianolide despre Parintele Gheorghe Calciu. Octavian Voinea despre Parintele Calciu. Virgil Ierunca despre studentul Gheorghe Calciu. Ioan Munteanu despre medicinistul Gheorghe Calciu. Jertfa sublima a lui Gheorghe Calciu pentru salvarea lui Costache Oprisan. Umilintele indurate de Gheorghe Calciu pentru salvarea lui Marcel Petrisor. Parintele Nicolae Grebenea despre Gheorghe Calciu. Dumitru Bordeianu - Intalnirea mea cu Gheorghe Calciu. Grigore Caraza - Din iadul de la Pitesti in exilul american. Lucian D. Popescu - „Legionarul” Gheorghe Calciu in documentele CNSAS. Sentinta de caterisire nr 9 din 6 octombrie 1984. Contestatie la sentinta de caterisire. Referat pentru respingerea contestatiei la caterisire. Parintele Justin Parvu - Cuvant la inmormantarea marturisitorului Gheorghe Calciu. Dosarul de canonizare a Parintelui Gheorghe Calciu. Parintele Calciu Dumitreasa - Cuvinte catre tineri (audio). Pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa - Cele sapte cuvinte catre tineri. Parintele Gheorghe Calciu - Predici audio. Testamentul Parintelui Calciu Dumitreasa. Biografia parintelui, pe scurt.

Marius Ianuș: Cântec despre tinerețea unor martiri

Tinerețe, un` te duci, îmbrăcată-n foi de nuci?/ La Aiud și la Pitești, la Gherla și București…/ C-au ieșit iude în cale, ca să-mi puie lungi zăbale,/ ca să-mi puie zeghe grele și să mă înnoade-n ele…/ Tinerețe, unde pleci, învelită-n frunze verzi?/ Plec pe-un munte de calvar, la o piatră de hotar,/ unde moartea o zărești îngrozită la ferești,/ că de-atâta chin și jele, moartea moare la zăbrele./ Tinerețe, un` te pierzi, îmbrăcată-n cămeși verzi?/ Nu mă pierd, că mă înviu. Dau un sac pe care-l știu/ de țărână tot, de lut, și capăt veșnic ținut./ Capăt straie de lumină și iertare de-orice vină.

Marius Ianuș: O vizită la Părintele Ioan de la Sihăstria Rarăului

Cum începe vorba, cum mă întreabă, zâmbind cu subînțeles, din ce parte am venit, ”din jos sau din sus?”, de parcă știe că am mai căutat o dată mănăstirea din partea cealaltă, dinspre Pojorâta, dar m-am blocat din cauza drumului rău. Apoi, pe parcursul discuției, îmi spune exact cum îmi spunea bunica mea Garofina. După care începe să vorbească în versuri. Tot ce-mi spune de la un punct încolo e în versuri, cu rimă. Mă învață rugăciuni, pe care, spre rușinea mea, le-am uitat, îmi dă povețe versificate… Ce să mai spui?… Deși totul era atât de ieșit din comun, mie mi se părea ceva tare firesc. Totuși, la un moment dat, cel în care Părintele a început să vorbească în poezii, m-am speriat văzând cum ieșim din realitate. Și abia mai apoi mi s-au lămurit toate câte mi le-a spus: e senzațional. În tot timpul cât a vorbit cu mine a mai făcut și altele. A răspuns la telefon, a vorbit cu cei din obște. Apoi se oprea brusc și, parcă iluminat de ceva din afara lui, începea să-mi vorbească. Senzațional. Chiar dacă nu îți dai seama pe loc de greutatea și adâncimea celor pe care ți le spune. O vorbă mare a Părintelui, pentru toată lumea, am găsit-o pe un blog dedicat de un credincios mănăstirii – manastireasihastriararaului.blogspot.ro : “Eu cred foarte mult în Existenţa lui Dumnezeu. Pot afirma cu mâna pe cruce că eu cred mai mult în Existenţa Lui decât în propria mea existenţă.“ Părintele Ioan L-a lăsat pe Dumnezeu, Cel mai viu decât omul, să se sălășluiască în el și a fost văzut (și fotografiat) la Sfânta Liturghie în chip de stâlp de lumină: Preluat de pe blogul lui Marius Ianus.

Carti cu minunile Sfantului Nectarie, aparute la Editura Areopag. O mica selectie din marturii

Sfantul Nectarie ajuta un om sa-si revina din coma. Sfantul Nectarie ajuta un copilas sa vina cu bine pe lume.Sfantul Nectarie vindeca si cancerul de san. Sfantul Nectarie ni se arata in vis. Sfantul Nectarie- marele vindecator de cancer. Din volumul „Vindecari minunate”.Scrisoare despre ajutorul primit de la Sfantul Nectarie. Sfantul Nectarie- carare de bucuriei neinserate. Sfantul Nectarie si ceilalti sfinti mijlocitori. Doua minuni relatate de preotul Dorin. Din cartea Sf. Nectarie- „Minuni in Romania”.