marți, 17 martie 2020

Icoanele care veghează peste harta României

[Text apărut în revista „Lumea monahilor”. Cartea, atât de utilă, mai ales acum, poate fi comandată aici]
În 2016, Editura Lumea Credinței publica sub semnătura lui Laurențiu Cosmoiu un ghid ilustrat al icoanelor făcătoare de minuni din România. După 1989, ca efect al câștigării libertății de a călători în lumea largă, creștinii din România au căpătat șansa de a se închina în lavre vestite din Grecia, Rusia, Ucraina sau Serbia. Au aflat, astfel, de sfinți noi și de icoane făcătoare de minuni, necunoscute nouă până mai ieri. S-a creat un dialog și o nouă comuniune, întemeiată pe aceeași credință în Domnul nostru Iisus Hristos. Moaștele și cultul pentru o serie de sfinți greci (Sfântul Nectarie al Eghinei, Sfântul Efrem cel Nou, Sfântul Gherasim Kefalonitul) sau ruși (Cuvioasa Matrona, Sfântul Ioan Maximovici, Sfântul Ioan Rusul, Noul Mucenic Evgheni) au pătruns în bisericile de la noi, în spațiul spiritualității românești, și ne-au câștigat pentru totdeauna inimile. Bine ar fi să împletim deschiderea noastră, proverbială, spre alte zări culturale cu buna cunoaștere a patrimoniului sacru autohton. Ghidul icoanelor făcătoare de minuni din România ne reamintește că de sute de ani românii au căutat alinare - îmboldiți de boli sau neajunsuri și de urgia vremurilor - la icoanele tămăduitoare care împânzesc, protector, acest tărâm. Pe unele le știm, pe altele mai puțin. De aceea, ghidul ne oferă o reproducere vizuală a fiecărei icoane în parte și o pagină din care cititorul află în ce așezământ se află icoana respectivă, ce minuni au fost săvârșite prin mijlocirea ei și care este povestea, „biografia” care se ascunde în spatele acelui obiect de cult.
Dintre cele 64 de icoane făcătoare de minuni, prezentate în carte, am ales câteva și am cules câteva informații relevante. În județul Argeș credincioșii se pot închina la trei icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului. Una dintre ele, de la Mănăstirea Nămăiești, a stat ascunsă sute de ani într-o stâncă uriașă. Icoana de la Mănăstirea Trivale (apărătoare de duhuri rele) a fost descoperită în 1930, ca urmare a unei viziuni: Maica Domnului i s-a arătat în vis preotului paroh Dumitru Georgian și i-a vestit unde se găsește icoana. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Cetățuia- Negru Vodă a devenit cunoscută fiindcă, prin ea, au primit ajutor îndeosebi oamenii aflați sub înrâurirea vrăjmașului: cei posedați, precum și aceia care pătimesc diverse suferințe și încercări de pe urma vrăjilor și farmecelor. La Mănăstirea Glavacioc se găsește o icoană a Maicii Domnului (vindecătoare de boli, ajutătoare împotriva vrăjmașilor), care a fost găsită de un păstor, într-o peșteră, pe vremea domniei lui Mircea cel Bătrân. În județul Vrancea, la Mănăstirea Dălhăuți, se află o icoană a Maicii Domnului, de origine apostolică, pe care monahul Anufie a adus-o de la Ierusalim. Este vestită în rândul credincioșilor pentru „ajutor la vreme de secetă, pentru aducerea ploilor” și fiindcă este tămăduitoare de felurite boli. Tot pentru aceste mijlociri este cunoscută și icoana Maicii Domnului de la Schitul Valea Neagră, care a fost pictată la Moscova, în anul 1688. În județul Galați, la Mănăstirea Adam întâlnim cea mai cunoscută icoană făcătoare de minuni din Țara de Jos a Moldovei. Ea a fost salvată de la mistuirea prin foc, de un călugăr, și dinaintea ei s-a vindecat o mulțime de credincioși, care sufereau de diferite boli (epilepsie, paralizie, boli epidemice sau de piele).
Cunoscută este și icoana Maicii Domnului de la Mavromol („Stâncă Neagră”, în limba greacă), ca tămăduitoare de boli și apărătoare de ispite și de gânduri rele. În județul Prahova, avem icoana Maicii Domnului „Siriaca” (datează din secolul al XVI-lea; în ea, Preacurata și Pruncul au trăsături blânde, copilărești), ajutătoare a căsniciilor și a femeilor care doresc să aducă pe lume prunci. La Mănăstirea Zamfira întâlnim o altă icoană a Maicii Domnului, tămăduitoare de boli și păzitoare împotriva ispitelor. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Pissiota, izvodită de pictorul Eustațiu Stoienescu (1884-1959), este izvorâtoare de mir. În Biserica Maica Precistă, din Ploiești, se găsește o icoană a Preacuratei „apărătoare a celor necăjiți, împăciuitoare a celor învrăjbiți”. Ea a fost donată în 1877 de țarul Alexandru al-II-lea. În Mănăstirea Suzana există o icoană a Maicii Domnului, zugrăvită în secolul al XIX-lea, protectoare împotriva furturilor și tâlharilor. Și în București avem mai multe icoane făcătoare de minuni. La Biserica Mihai Vodă există o copie a icoanei Maica Domnului Hodighitria („Povățuitoarea” sau „Îndrumătoarea”), în fața căreia multe femei se roagă pentru a deveni mame și mulți oameni suferinzi își află tămăduirea. Despre ea mulți martori au povestit că își schimbă trăsăturile feței, prevenind, astfel, tot felul de pericole și necazuri. La Biserica Olari găsim o altă icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului care a fost adusă în România, în 1810, pe timpul războiului ruso-turc, de niște preoți și călugări refugiați de la Mănăstirea Arnachiul, din Turcia. Este o icoană tămăduitoare ce cancer. O altă icoană a Maicii Domnului, vindecătoare de boli grave, găsim în Biserica Icoanei. Despre ea se spune că a fost dăruită sfântului locaș de voievodul Constantin Brâncoveanu. La Biserica Colțea credincioșii se pot închina dinaintea unei icoane deosebit de frumoase, a Maicii Domnului, atribuită pictorului Pârvu Mutu. De jur-împrejurul ei vedem scene din „Acatistul Bunei Vestiri”. La Biserica Doamnei întâlnim o altă icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, în fața căreia și-au găsit alinarea neputințelor trupești și sufletești mulți oameni. Printre ei, sufletele chinuite de sentimentul singurătății. La Biserica Buna Vestire („biserica rugătoare pentru săraci”, cum o numea Preafericitul Patriarh Teoctist), icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare atrage săptămânal mulțimi întregi de credincioși: unii sunt împovărați de boli, alții vor să-și întemeieze o familie, alții au diverse examene de trecut sau întâmpină dificultăți financiare. Icoana Sfântului Antonie cel Mare a scăpat nevătămată, în 1847, când flăcările au mistuit biserica și o bună parte din București. O altă icoană foarte cercetată de credincioși se găsește la Biserica Vergului. În ea este zugrăvit Sfântul Mare Mucenic Mina, în ținută ostășească, argintie. În fața ei se închină cu evlavie și cu credința că vor fi ascultați atât oamenii bolnavi, cât și cei păgubiți sau soții în a căror familie a pătruns insidios vrajba. În Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, o icoană stă de strajă la mormântul Brâncovenilor: icoana Sfintei Cuvioase Parascheva. Credincioșii mărturisesc și astăzi o minune petrecută cu ea: icoana a plâns cu puțin timp înainte ca Biserica Sfânta Vineri-Hereasca, din București, să fie demolată. În județul Constanța, la catedrală, credincioșii se roagă dinaintea Maicii Domnului „Prodromița”, pictată la Athos – potrivit tradiției, icoana s-a pictat singură, prin minune dumnezeiască. Ea a fost ferecată în argint, pe timpul șederii sale la Schitul Durău, iar de acolo, în 1935, a fost dusă la Constanța.
În județul Buzău, la Biserica Banu, există o icoană a Maicii Domnului, veche de peste 440 de ani. Este cunoscută ca tămăduitoare de boli și de epidemii. În județul Ifov, Mănăstirea Pasărea adăpostește o icoană a Maicii Domnului tămăduitoare de boli, apărătoare de cutremure și felurite primejdii. La Mănăstirea Căldărușani credincioșii se închină înaintea unei icoane a Maicii Domnului, cunoscută ca ocrotitoare a celor prigoniți. Tot în Ilfov, la Mănăstirea Țigănești există o icoană a Maicii Domnului, care datează din secolul al-XVII-lea. Despre ea se crede că tămăduiește beteșugurile sufletești și trupești, ocrotește mamele, îi ferește pe oameni de incendii. În județul Tulcea, la Mănăstirea Celic-Dere există o icoană tămăduitoare a Domnului nostru Iisus Hristos, care se curăță singură. În ea, Mântuitorul își ține capul ușor-înclinat spre dreapta și are ochii întredeschiși. Cele mai numeroase icoane făcătoare de minuni se găsesc în cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Dintre ele, cele mai cunoscute sunt icoana Maicii Domnului „Închinătoarea”, de la Mănăstirea Neamț – adusă de la Constantinopol de Patriarhul Ghermano, recunoscută ca „mare ajutătoare a călugărilor și mirenilor, vindecătoare a insomniilor și a duhurilor rele, vindecătoare de epilepsie” –, icoana Sfintei Ana de la Mănăstirea Bistrița – „ajutătoare în vreme de secetă, alinătoare și mângâietoare a suferinței sufletești și trupești, ajutătoare mai ales a mirenilor” –, icoana Maicii Domnului Hodighitria, de la Trifești – în fața căreia se vindecă bolnavii de epilepsie, copiii și femeile, dar și oamenii dezbinați de vrajbă –, icoana Maicii Domului „Axionița”, de la Mănăstirea Agapia – care este „aducătoare de ploaie, vindecătoare și protectoare a smeritelor călugărițe, apărătoare de foc, cutremure, holeră și primejdii, vindecătoare de molime” –, o altă icoană foarte cunoscută a Maicii Domnului „Axionița” aflându-se la Mănăstirea Sihăstria (pictată la începutul secolului XX de un monah român de la Sfântul Munte, ea îi ajută pe oamenii primejduiți, pe cei care pătimesc de pe urma secetei, dar și pe aceia care au pierdut diverse bunuri. Vestite sunt și icoana Maicii Domnului „Axionița” de la Durău („apărătoare de calamități naturale, protectoare în vremuri de grele cumpene și încercări”), icoana Maicii Domnului cu trei mâini, de la Mănăstirea Neamț (despre care se știe că apără de molime, calamități, secetă și este aducătoare de roade bogate), icoana Maicii Domnului de la Schitul Rarău și mai ales icoana Ei de la Mănăstirea Putna – „mare vindecătoare de boli, izbăvitoare de demoni și duhuri necurate”, ea a fost dăruită sfântului locaș chiar de domnitorul Moldovei. În județul Iași, una dintre cele mai cunoscute icoane este aceea a Sfântului Spiridon, de la Biserica Sfântul Spiridon-Iași. A fost pictată în 1757. Sute de ani, îngenuncheați în fața ei, mulți oameni suferinzi și-au aflat tămăduirea. În Cluj, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula (pictată pe lemn, în 1681, de preotul Luca din localitatea Iclod), strânge anual, pe 15 august, de hram, sute de mii de pelerini veniți din toată țara. A izvorât mir de mai multe ori, este cunoscută ca izbăvitoare din primejdii, iar în vremea dictaturii comuniste a fost confiscată, o vreme, de autoritățile militant-atee.
În județul Vâlcea, la Mănăstirea Dintr-un Lemn, credincioșii români au un alt odor: o icoană a Maicii Domnului („mare vindecătoare de boli și suferințe omenești”) despre care tradiția spune că a fost găsită de un cioban, ca urmare a unei viziuni cerești, în tulpina unui stejar falnic. Ea este o copie fidelă a icoanei pictate de Sfântul Evanghelist Luca, originalul aflându-se în Sfântul Munte Athos. Multe și felurite sunt încercările prin care creștinii de astăzi sunt nevoiți să treacă. Dar când vezi prin câte icoane – adevărate porți spre veșnicie – se arată puterea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu, a Maicii Sale și a sfinților, simți cum în adâncul inimii speranța în mai bine reînvie ca o flacără ce se înalță fără veste din cenușa în care a ars, amar de vreme, mocnit. Ciprian Voicilă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu