joi, 27 noiembrie 2014

Despre domnul Sorin Preda...

Sorin Preda, un om cu suflet mare, a intrat în veșnicia de care s-a apropiat continuu, cu sfială, prin cuvântul scris. Scriitor optzecist, reporter la „Formula As”- unde a realizat ani de-a rândul interviuri și reportaje cu și despre marile figuri ale spiritualității ortodoxe-, profesor la Facultatea de Jurnalism, avea un dar extraordinar: încuraja sufletele care se căutau prin scris. Considera că lumea nebună în care trăim sau în care suntem trăiți trebuie să fie captată în text. Poate așa - mă gândesc acum- întâmplările absurde își găsesc un rost care ne scapă la prima vedere. De la el am aflat de existența minunatului Părinte Macarie Beșliu. Una din bucuriile pe care mi le-a făcut a fost acest mic text de prezentare a „Sfinților de lângă noi”: Ce dar minunat ne oferă Ciprian Voicilă! Darul unei cărţi simple şi frumoase ca peretele de răsărit din casa unui creştin. O carte binecuvântată la umbra icoanei unor cuvioşi: părinţii Justin Pârvu, Proclu, Nicanor sau maica Paisia. O carte plină de gânduri şi emoţii mistice, stârnite de amintirea unor fapte şi întâmplări fără egal: mirul izvorât din fotografia părintelui Justin, piciorul care începe să-i crească unui copil şchiop, zidul de aer ridicat în calea securiştilor. Întâmplări grele, puternice, dumnezeieşti, pe lângă care trecem adesea indiferenţi, apatici şi fără nicio reacţie sau tresărire de conştiinţă – dovadă că trăim, cum spune şi unul din capitolele cărţii, într-o lume greşită, o lume pe dos. O lume pe care nu o putem lăsa aşa copiilor noştri, ci, urgent şi cu un ultim efort, se impune să o schimbăm. E un efort uriaş. Un efort titanic şi nemilos, ce trebuie să înceapă mai întâi cu noi înşine. Acesta este, de fapt, îndemnul cărţii. Să ieşim din inerţia molcomă şi consumistă în care trăim. Să restabilim ordinea firească a lumii, detronând lucrurile şi avuţia, pentru a pune gândul mântuirii şi trăirea lui Hristos, emoţia şi frumosul, bunătatea şi milostenia în chiar centrul vieţii noastre de oameni lesne muritori în însăşi nemurirea noastră. Îmi place să cred că Bunul Dumnezeu îl va așeza undeva aproape de Irina Nicolau- un alt om cu inima largă- și de fostul nostru coleg și prieten, scriitorul din Bănești, Sorin Stoica. Au multe să își împărtășească.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu