Pr.dr. Mihai-Andrei Aldea - "Veșnicia s-a născut la sat"

Vineri, 24 mai 2019, de la 18.30

Lansarea cărții „Prin coline și neguri!” - volumul III din seria „Drumul spre Vozia

Cărțile au ajuns la Librăria Sophia.

Puteți comanda seria "Drumul spre Vozia" la adresa edituraevdokimos@gmail.com

Un basm fantastic despre spiritul veșnic românesc: „Drumul spre Vozia”

S-a spus despre Drumul spre Vozia că ar fi un roman fantasy românesc. De ce și în ce fel este un roman fantasy, au demonstrat-o magistral cei inițiați în tainele acestui (nou) gen literar. Pentru mine, Drumul spre Vozia este un basm - arhaic și modern totodată. Un basm despre sufletul neamului românesc. Scris după toate regulile basmului clasic - reliefate, printre alții, de un Vladimir I. Propp. Parcurgându-l febril (fiindcă acțiunea celor 3 eroi - Dan, Mitu și Surdu - te prinde în mrejele ei chiar de la primele pagini), cititorul reînvie în sufletul său, prin mijlocirea autorului-oficiant - arhetipurile care definesc spiritul nostru românesc. Așa se face că eroii sunt însoțiți și ajutați pe drumul lor spre Vozia, atunci când este nevoie, de o întreagă galerie de personaje care au fost chemate să participe la acțiune - fiindcă, poate, lâncezeau de prea multă vreme, nebăgate în seamă, între copertele prăfuite ale antologiilor de folclor: Iele („făpturi ale altui tărâm, legate, într-un fel, de acesta în care trăim noi”, cum le caracterizează autorul într-un alt text), Urieși, Strigi, Pitici (mai ales cei blânzi, blajinii), Balauri, Bouri, Cerbi, Unicorni... Drumul Trecătorii, Pădurea cea Mare, Turnul Morții, Castelul Negurilor sunt puncte fixe, topos-uri într-un scenariu inițiatic la care participă eroii, dar și cititorul. De pildă, drumul - în etnologia riturilor de trecere- semnifică părăsirea lumii cunoscute și ordonate, de obicei a satului (care avea și un centru și care era perceput de locuitorii săi ca un adevărat Centru al întregului cosmos – în care erau integrate simbolic lumea cerească, lumea terestră și cea infernală) și pătrunderea într-un teritoriu necunoscut, primejdios, sălbatic, lipsit de repere care ar te-ar putea ajuta să te orientezi cât de cât. Pădurea este un loc al primejdiilor de tot felul ( ea te poate face și să îți pierzi chipul omenesc- „poate că Pădurea cea Mare îi sălbăticise”, citim, în treacăt, la finele acestui prim volum), dar și locul în care se desfășurau, în mod tradițional, inițierile. În cadrul lor, parcurgând stadiile unui anumit rit de inițiere, foștii băieți deveneau, dintr-odată, bărbați în toată puterea cuvântului. Adică oameni responsabili, capabili să se jertfească pentru casa, familia, comunitatea în sânul căreia văzuseră lumina zilei. Plecați în călătoria prefigurată de basm, cei trei eroi centrali - cot la cot cu un al patrulea, cititorul, [care, fie vorba între noi, stă cu sufletul la gură pentru soarta celor trei eroi, nădăjduiește pentru ei într-un ajutor nesperat, o urăște de moarte pe vrăjitoarea Enga, ar distruge cu mâna lui dacă i-ar sta în puteri fluierele celor 9 blesteme și câte și mai câte nu mai pătimește pe parcursul lecturii!], vor avea numai de câștigat: în ciuda primejdiilor și a suferinței care îi așteaptă, eroii se vor realiza pe ei înșiși ca eroi de la o pagină la alta. Ce va câștiga, însă, cititorul? Dincolo de plăcerea directă a lecturii, se va bucura să descopere un univers românesc descris minuțios de autor. Se va încânta, din preaplin, și de un grai românesc pe care fiecare dintre noi ar trebui să ni-l însușim (notele de subsol presărate de părintele Mihai-Andrei Aldea de-a lungul textului ne vor ajuta în acest sens). Negreșit „făptură” „fire”, „zare” exprimă mult mai mult din complexitatea și taina creației lui Dumnezeu decât „natură”, „esență” sau „orizont”. Iar „zănatic” are un substrat poetic, inocent pe care cuvântul „nebun” nu îl posedă. Din această perspectivă, a raportului dintre fond și formă, Drumul spre Vozia este o lume românească descrisă, povestită meșteșugit, „turnată” cu artă într-o limbă românească. Deși aparent secundară, înclin să cred că aceasta este, în fapt, o miză importantă a cărții, un pariu câștigat de autor. Câte volume de așa-zise povești nu au inundat în ultimii ani piața de carte și care, în realitate, nu au nicio legătură cu povestea - nici prin logica intrinsecă narațiunii, nici prin compoziția personajelor și cu atât mai puțin prin cuvintele puse în mișcare?! Basmele au și o importantă dimensiune morală, etică. Basmul edifică. Tinerii care vor citi trilogia Drumului spre Vozia vor învăța, pe parcursul acțiunii romanului, o mulțime de lucruri despre valorile neamului românesc: spiritul de jertfă, dragostea neîntinată, vitejia, comuniunea sufletească [de pildă, sub amenințarea Nălucilor, Dan, Mitu și Surdul, devin una printr-o șoaptă: Vom Birui!] cinstea, nădejdea în schimbarea sorților, lăsarea în voia lui Dumnezeu și, mai cu seamă, despre puterea lăuntrică pe care ți-o conferă credința în dumnezeiasca Sa purtare de grijă. Învățături care le vor fi utile pe parcursul drumului propriu, în povestea vieții lor. În vremurile noastre de pe urmă, în sfera publică eroicul - ca dimensiune umană și ca ideal existențial - este cu totul ignorat. Valoarea idolatrizată de lumea noastră pragmatică, hedonistă și consumeristă este, evident, aceea a utilității. A deprinderii de a vâna în orice situație un maxim de profit, cu un minim de costuri. De a căuta cu obstinație plăcerea și de a evita, cu orice preț, orice formă de suferință. Înclin să cred că un alt merit al cărții este acela că trezește în sufletul cititorului interesul pentru eroic sau chiar râvna de a păși pe urmele eroilor zugrăviți între paginile ei. Oricine decide să facă întotdeauna binele, în ciuda adversităților îndurate, în dezacord cu interesul și logica lumii noastre cotidiene căzute este, într-un anumit fel, un erou. Cartea de față (în toate cele trei întruchipări ale ei) ne reînvață valoarea suferinței asumate, măreția jertfei pentru un ideal. O credință străveche, românească, spune că duhurile necurate nu se apropie de acea casă în care se obișnuiește să se depene povești. Îndrăznesc să spun că tinerii care vor citi această trilogie vor fi mult mai greu de manipulat. Într-un fel, vor fi păziți de duhul înstrăinării de neam și de cultură, de alienarea provocată de uitarea propriilor rădăcini. Cine pășește pe Drumul spre Vozia ajunge să spere, după o vreme, un singur lucru: uimindu-se de priveliștile care i se deschid privirii, nădăjduiește să fie un drum fără de capăt. Fie ca fascinanta călătorie în care am pornit acum să nu cunoască sfârșitul!(Ciprian Voicilă)

Marți, 4 iulie 2017, de la 18.30, lansăm volumul 3 din "Drumul spre Vozia" semnat de părintele Mihai-Andrei Aldea. Vă așteptăm!

După doi ani, a venit vremea publicării - şi lansării - celei de-a treia părţi din Drumul spre Vozia. Bucurie pentru cititorii care o aşteptau de multă vreme, emoţie pentru autor, un eveniment care să ne adune pe toţi! Noul volum apărut la Editura Evdokimos, "Prin coline şi neguri!", însoţeşte eroii prin meleagurile de legendă şi basm ale unei lumi româneşti fantastice, în adâncimi de trăire şi cunoaştere, de luptă şi minuni. Care duc mai departe, neaşteptat de departe, toate frumuseţile şi uimirile primelor două părţi ("Cei trei şi Pădurea cea Mare" şi "Cei trei şi luptele Deralei"). Oliviu Crâznic şi Ciprian Voicilă ne vor împărtăşi ceea ce au găsit şi au trăit ei în carte, într-o prezentare condusă de Stelian Crăciun. Vă aşteptăm să ne bucurăm împreună! Şi să punem întrebări vorbitorilor, desigur!

Lansarea volumului 2 din seria „Drumul spre Vozia”

Imagini de la lansarea minunatului roman fantasy românesc - „Drumul spre Vozia” (vol. II) O carte pe care o recomand copiilor de toate vârstele, dar mai ales adolescenților.

Vineri, 16 octombrie 2015, la ora 18.00 lansăm volumul „Drumul spre Vozia. Cei trei şi luptele Deralei”, al doilea din seria „Drumul spre Vozia” de părintele Mihai-Andrei Aldea

Vă invităm vineri, 16 octombrie 2015, ora 18.00 să participaţi la prezentarea volumului Drumul spre Vozia. Cei trei şi luptele Deralei, al doilea din seria Drumul spre Vozia de părintele Mihai-Andrei Aldea. Este surprinzător pentru mine să văd ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă cu „Drumul spre Vozia”. Această saga a început ca un şir de basme pe care le spuneam – mai ales seara, desigur! – fetiţelor mele. La rugămintea lor – şi nu numai – au fost aşezate în scris şi închegate într-un roman… apoi în mai multe. Nu mă gândeam atunci la publicare. Cu atât mai puţin mă gândeam că, în lipsa oricărei reclame, va deveni un best-seller în România, ori că va fi tradus în alte limbi. Evident, nici că voi fi nevoit să povestesc unele din „tainele” creaţiei acestui basm – roman fantasy – saga. (Pr. Mihai-Andrei Aldea) La eveniment vor participa, alături de autor: Oliviu Crâznic, scriitor şi critic literar; Ciprian Voicilă, sociolog. Vă aşteptăm cu drag! (Librăria Sophia)

A apărut Revista ATITUDINI, NR. 39 – în memoria Părintelui Justin Pârvu

pg. 8. Părintele Justin, povățuitor duhovnicesc. Din povețele duhovnicești ale Părintelui Justin către maicile de la m-rea Paltin/ pg. 16. Părintele Justin la Părintele Paisie Olaru: Vii de departe, nu? Vii de departe!/ pg 20. Părintele Justin Pârvu: Așa trebuie să începi: cu jertfa!/ pg. 28. Părintele Justin, un înțelept povățuitor și înainte-văzător. Minuni adunate din mărturiile pelerinilor/ pg. 32. Pr. Mihai Andrei Aldea: Cea mai mare bucurie pentru Părintele Justin, în această zi, ar fi să ne aducem aminte că suntem copiii lui Dumnezeu. Predică/ pg 38. Părintele Justin Pârvu – încă speranța și solutia poporului român, de Monahia Ecaterina Fermo/ pg. 42. Părintele Roman Braga – instantanee la trecerea în veșnicie/ pg 50. Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa: Așa cum nu uit suferința, așa nu uit pământul românesc!/ pg. 58. Nicolae Purcărea: Examenul din fața primejdiilor vieții/ pg. 64. Micile fapte mari ale Sfinților închisorilor, de Ciprian Voicilă/ pg.68. Nouă mărturisire de credință împotriva panereziei ecumenismului/ pg. 78. Sf. Nectarie de Eghina: „Dacă Fotie nu exista, cu adevărat n-ar fi existat nici schisma, însă n-ar fi existat nici Ortodoxie”./ pg. 82.Cine va încheia lanțul dintre Apus și Răsărit? Despre ereziile bisericii catolice, de Pr. Constantin Catană/ pg. 96. Eurovision – un Big Brother muzical…, de N.M. Popescu și altele. Comenzi se pot face aici sau la adresa de email: atitudini.pv@gmail.com

Pregatiri pentru Parastasul Parintelui Justin Parvu de la Petru Voda, din 13 iunie si organizarea de tabere duhovnicesti la m-rea Paltin

(Anunț preluat de la Revista Atitudini) Cu ocazia praznuirii a doi ani de la mutarea Parintelui Justin la Împărăția cea de sus, la mănăstirile Petru Voda si Paltin au inceput deja pregatirile de sarbatoare. Pentru ca sarbatoare este, iar nu prohodirea unui om obisnuit, ci a unui om ce si-a sfintit viata si sufletul aici, pe pământ, spre mai mare slava in Imparatia Celui Necuprins, a Domnului nostru Iisus Hristos. De acolo, de sus, Parintele Justin ne binecuvinteaza osteneala si ne asculta ruga ce o inaltam catre dansul. Pentru ca ne dorim ca memoria Parintelui Justin sa o cinstim dupa cuviinta, incercam sa ii tinem memoria vie in aceste zile din preajma trecerii sale la vesnicie, praznuind duhovniceste. De aceea Manastirea Paltin Petru Voda organizeaza in aceste zile tabere duhovnicesti pentru tineri, dornici sa cinsteasca memoria vrednicului de pomenire Duhovnic, in preajma caruia roiau neincetat multimi de tineri insetati sa se adape din cuvantul si bogatia sa duhovniceasca. Tinerii vor avea posibilitatea sa participe la pregatirile pentru parastasul Parintelui din data de 13 iunie, de asemenea se vor desfasura activitati catehetice si culturale, avand ca reper invatatura si modelul de vietuire a Parintelui Justin Parvu. Taberele vor continua si dupa parastasul Parintelui Justin. Cei dornici sa se inscrie in aceste tabere o pot face la nr de telefon 0756 400945. Inscrierile se fac pe toata perioada verii. Programul, pe langa slujbele de rugaciune si activitatile fizice, va include conferinte si cateheze cu Pr. Mihai Andrei Aldea si alti duhovnici, ucenici ai Pr. Justin Parvu. Din activitatile fizice enumeram cateva posibile: – cules plante pentru prepararea tratamentelor naturiste din m-rea Paltin, gradinarit, adunat fan, ridicat capite de lemn, ingrijirea bolnavilor din azilul de batrani din incinta manastirii, pictura, sculptura si altele; cazarea si masa – gratuit. Daca l-am iubit pe Parintele Justin si vrem sa-l bucuram de acolo de sus, atunci sa facem cele ce ne sfatuia : sa construim viata duhovniceasca pentru un neam sanatos! Uniti în duhul Bisericii lui Hristos si al Sfintilor Parinti, putem construi o societatea mai nealterata de pacat. Sa urmam asadar bunului nostru Parinte Justin: „Pana ce nu vom avea un duh si o inima de spiritualitate care sa miste poporul acesta, nu vom merge inainte”.

Ortodoxia și artele marțiale - cu Preot dr. Mihai Andrei Aldea (USH - Matei Georgescu)

Preotul Mihai Andrei Aldea este licențiat în teologie, specializarea bizantinologie, Facultatea de Teologie a Universității București. Este doctor în filologie, Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei Române specializarea folcloristică şi doctorand în istorie, Universitatea din Bucureşti.

Inregistrarea audio a conferintei „Criza lumii de azi” (4. 12. 2013, Fagaras)

Organizatori: Asociația pentru Isihasm și Protopopiatul Făgăraș 1 Parteneri: www.mărturisim.ro și Editura Agaton Miercuri, 04 Decembrie 2013, ora 18.00, Protopopiatul Făgăraș. Invitat special: Părintele Mihai Andrei Aldea (Parohia Sfântul Daniil Sihastrul, București). Alți invitați: Ciprian Voicila (Sociolog, Muzeul Țăranului Român); Părintele Valentin Funieru (Parohia Dejani, Țara Făgărașului).

Imagini de la lansarea de joi de la librăria Sophia unde s-a vorbit despre Sfinții Închisorilor

Le-am preluat de pe blogul anastasiateodosie.blogspot.com.

Conferinta Marturisitorii. Pr. Mihai Andrei Aldea. Partea a II-a