Pretexte pentru imaginaţia copiilor

Îi facem de cele mai multe ori cu gîndul ascuns de a ne fi cîrje la bătrîneţe. Îi socotim nişte prelungiri ale noastre: dăm laolaltă cu ei examene de capacitate sau de admitere, retrăim împreună incertitudinile adolescenţei, îmbătrînim unii lîngă alţii spunîndu-le "băi, copile", urechindu-i de multe ori pentru că nu au "experienţa vieţii". Ne îndeplinim prin ei visele pe care nu le-am atins din varii motive. Le decidem traseul existenţial alegînd în locul lor, ignorînd de multe ori talanţii cu care i-a înzestrat Dumnezeu. Îi distrăm plimbîndu-i prin parc, ducîndu-i la Mac, cumpărîndu-le jocuri cu eroi necunoscuţi nouă. Îi ideologizăm un pic în grădiniţe şi şcoli, îi creştem în spirit competitiv.

Uneori îi şi ascultăm. Textele de mai jos au apărut ca urmare a unei ascultări active la care s-au supus oamenii mari. Autorii lor sînt copii înscrişi la Atelierul de creativitate al Muzeului Ţăranului Român. Temele propuse de noi au fost nişte bobîrnace, mici pretexte care le-au pus în mişcare imaginaţia...


Corpul nostru,
interlocutorul nostru

"Dragii mei ochi,

Încă de la început vreau să vă spun că nu mă bucur că vedeţi toate prostiile din lume. Ieri am fost în parc, am stat cu prietenii, am văzut multe frumuseţi ale naturii, copaci verzi, păsărele cîntînd. Mă bucur că am ochi ca să mă uit la toate telenovelele! Vă mulţumesc pentru culoarea şi frumuseţea voastră, pe care mi-o daţi tot timpul. Cu drag, Marina." (14 ani, Şcoala nr. 24, Bucureşti)

"Dragele mele urechi,

Pînă acum aţi auzit tot felul de prostii, dar ştiu că pe o ureche vă intră, pe alta vă iese. Voi suferiţi cînd auziţi pe mami că ţipă la mine, ori mă trage de urechi (asta foarte rar). Însă am trăit şi clipe de fericire, deoarece am auzit şi aţi auzit tot felul de cîntece şi poezii. Cred că aţi fost încîntate, la fel ca şi mine. Unele momente de la şcoală au fost foarte neplăcute, de exemplu cînd profesorul de geografie a ţipat la mine şi voi aţi asurzit. Sper ca de acum încolo să nu mai suferiţi!" ("Diva" Andreea, 12 ani, Şcoala nr. 19, Bucureşti)


Medicamente pentru inimă

"Licoarea dorului. Ingrediente: o inimă părăsită, două suflete triste, două suflete vesele, o poză cu băiatul iubit, 1 tonă de zahăr pentru a îndulci inima. Se ia de cîte ori îţi vine dorul. Atenţie! Nu este pastilă. Este ser care se injectează." (Elena Chivu, 12 ani)

"Aveţi probleme cu tristeţea? Cumpăraţi de la orice farmacie medicamentul Relisant. Nu vă temeţi! E natural. Conţine o linguriţă de speranţă, o cănuţă de bunătate, 2-3 picături de relaxare şi cîţiva bănuţi pentru a-l cumpăra. Se ia de 3 ori pe zi, dimineaţa, la prînz şi seara cîte 2 linguriţe. După ce veţi cumpăra acest medicament va trebui să creăm un medicament împotriva bucuriei." (Clara Prager, 9 ani)


Ţărani şi orăşeni

"Să fii ţăran înseamnă:

Să stai pe cîmp,

Să duci oile, vacile şi caii la păşune.

Să plantezi flori, copaci, legume şi fructe.

Să stai la casă,

Să stai în linişte.

Să fii orăşean înseamnă

Să stai toată ziua în gălăgie,

Să vezi numai maşini care claxonează

Să îţi apară toată ziua centre comerciale
Hipermarketuri, minimarketuri, supermarketuri

Restaurante, luminiţe, blocuri

Cu multe etaje.

Eu sînt orăşean,

Îmi place la oraş.

Tu ce alegi?" (Andrei Cozma Câmpean, 8 ani)


În campanie electorală

"În cursa pentru preşedinţie s-a încris şi Reprezentantul Tuturor Copiilor. În sală intră Reprezentantul Copiilor. Ia un microfon şi spune:

- Dacă oamenii mari au dreptul...

- Ce drept? întreabă cineva.

- Dreptul să nu doarmă noaptea, să bea bere şi alte drepturi copiii de ce nu au?

- Pentru că nu sîntem oameni mari, zise un copil.

- Nu sîntem "oameni mari", dar sîntem oameni. Sîntem oameni mici! De azi copiii vor merge la şcoală...

- Ca să ce? se aude o voce.

- Ca să se joace.

- Ura, ura!!!

- Vor bea bere.

- Ieee!!!

- Vor primi bani dacă se uită la televizor...

- Şi îi vor nimici pe adulţi.

- Cum, vorbeşti serios?

- Da.

- Super!" (Clara P., 9 ani)


Dorinţe către îngerul meu bun

"Aş vrea să nu mai văd grase.

Aş vrea ca părinţii să ne lase să facem ce vrem.

Aş vrea să nu mor.

Aş vrea să nu fiu bătrîn.

Aş vrea ca la noi în ţară să fie maimuţe.

Aş vrea să plantăm oase de animale în loc de flori." (Jinga Robert, 9 ani)


Povestea unui coşmar

"Dinozaurii sînt proşti. În afară de Stegozaurus care are o coadă cu ţepi. Dacă îi trage una unui dinozaur carnivor îl face fărîmiţele. Stegozaurus este un dinozaur ierbivor. Tiranozaurus este regele dinozaurilor. Eu dormeam şi el s-a furişat pe undeva şi cînd m-am sculat am văzut că jucăriile mele nu erau şi a vrut să mă mănînce şi să mă zgîrie cu ghearele lui. Uşa era încuiată, dar n-am putut să o descui. Am rămas în casă, dar am sărit de la balcon. Asta e doar în vise. Eu mai am jucăriile mele." (Alex Necula, 4 ani)

"Am visat mai demult un bloc McDonald's şi un drac care stătea acolo şi îl păzea ca să nu vină îngerii. Dacă veneau îngerii, atuncea intrau şi distrugeau McDonald's-ul. La Mac îmi plac jucăriile, dar nu mănînc decît un pic acolo pentru că acolo uleiul e cam vechi. E stricat uleiul." (Alissa Poenaru, 4 ani)